Nasa, impreuna cu mama miresei si prietene apropiate ajuta mireasa sa se imbrace, pentru ca la sfarsit, nasa singura sa-i lege voalul si coronita. Se desfasoara in acelasi timp cu barbieritul mirelui si simbolizeaza pregatirea fetei pentru nunta. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa lume din partea miresei. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se faceau impletituri complicate ale parului), fetele cantau cantece cu tema despartirii. In semn de apreciere, mireasa le prinde cocardele nasului, nasei si mirelui (exact in aceasta ordine). Apoi domnisoarele de onoare continua cu impartitul cocardelor catre socrii mari si mici, catre rude si catre ceilalti nuntasi.
       Voalul miresei este este cel care protejeaza privirea miresei de imaginea altor mirese din jurul sau.       

       In ziua casatoriei, mireasa poate sa respecte traditia care cere ca ea sa poarte, pentru a avea o casatorie reusita, patru elemente, la alegere, care sa aiba urmatoarele caracteristici precise: ceva vechi, ceva nou, ceva imprumutat, ceva albastru.

      Semnificatia acestora, in cadrul nuntii, este urmatoarea:

• elementul „vechi” – semnifica legatura familiala a miresei cu viata ei de dinainte de casatorie. De aceea, cel mai adesea „ceva vechi” este o bijuterie de familie pe care mireasa o va purta in ziua nuntii sale.
  
• elementul „nou” – caracterizeaza reusita si succesul de viata in viitor. De aceea, el este in general rochia de mireasa.
  
• elementul „imprumutat” – reprezinta norocul si fericirea viitorilor miri. De aceea, de cele mai multe ori este un accesoriu deja purtat de o alta mireasa in ziua casatoriei sale si care are o viata fericita si o casatorie reusita.
• elementul „albastru” – reprezinta fidelitatea si puritatea intr-un cuplu. De aceea, este adesea un element discret, o batista de pilda, aleasa tot de mireasa.